Cvartalele de locuințe construite în anii ’50 în București seamănă cu niște garnizoane, deși au fațade și coloane clasicizante de o frumusețe stranie. Se deschid către o curte interioară verde, un spațiu public propriu, benefic, deși aveau în interior un „colț roșu” obligatoriu, o mini-bibliotecă din care locuitorii lor se adăpau, obligatoriu, cu înțelepciunea lui Stalin, Lenin, Marx și Engels. „Cvartal – Patrimoniul Cultural al Cartierelor din București” este un proiect extraordinar semnat de o echipă de istorici, arhitecți și cineaști care și-a propus să inventarieze și să cerceteze cvartalele anilor ’50 din București. Mai jos, interviu cu istoricul Andrei Răzvan Voinea (Studio Zona) despre cum au ajuns cvartalele staliniste un exemplu de bună locuire bucureșteană în blocuri de cea mai bună calitate, în care cu greu poți să cumperi azi un apartament.
Dash Film, împreună cu Asociația Zona Studio și Rusticity ehf. au demarat proiectul „Cvartal – Patrimoniul Cultural al Cartierelor din București”. „Inițiativa propune activarea culturală a cartierelor bucureștene prin dezvoltarea de produse culturale multidisciplinare axate pe istoria micro-comunităților asociate clădirilor de tip cvartal și prin cooperare culturală și bilaterală”, anunță semnatarii proiectului.
Prin comparație cu blocurile construite astăzi în București, lipsite de spații publice proprii, cvartalele par idealuri de locuire
Cvartalul este o unitate urbanistică de inspirație sovietică, formată din patru străzi marcate de blocuri, cu o curte interioară proprie. Cvartalele construite în anii ’50 și-au conservat valoarea urbană și au rezistat în timp. Prin comparație cu blocurile construite astăzi în București, lipsite de spații publice proprii, cvartalele par idealuri de locuire. Cele mai cunoscute edificii destinate propagandei culturale comuniste din anii ’50 sunt Teatrul de Vară din Bucureștii Noi și, vis a vis de el, cinematograful „Înfrățirea între popoare”, azi Teatrul Masca.
Cele mai cunoscute edificii destinate propagandei culturale comuniste din anii ’50 sunt Teatrul de Vară din Bucureștii Noi și, vis a vis de el, cinematograful „Înfrățirea între popoare”, azi Teatrul Masca. Foto credit: WIikipedia.
„Explorarea istoriei locuirii în clădirile tip cvartal răspunde nevoii de cunoaștere a trecutului și reconectării sociale și culturale în cartiere”
B365.ro: Ce înseamnă proiectul „Cvartal – Patrimoniul Cultural al Cartierelor din București”?
Răzvan Voinea, istoric: “Am început să documentăm 10 cvartale construite în București între anii 1951-1958. Sunt acele proiecte din Vatra Luminoasă, Panduri, Bucureștii Noi, Muncii, experimentul Cățelu, etc. Vom avea câte o broșură pentru fiecare cvartal din cele 10. Vor fi expoziții și filme documentare, 4 scurtmetraje și un lungmetraj, dedicate acestor cvartale în care vom analiza totul, de la decizia juridică, autorizația de construire, arhitectură, urbanism, viață cotidiană-cine au fost beneficiarii acestor cvartale. Vom lucra mult cu colegii de DASH Film, practic noi facem partea de documentare în arhive iar ei se vor ocupă de prezentarea video. Proiectul va dura 18 luni”.
Cvartulul, blocuri cu maximum 4 etaje care se deschid către o curte interioară
B365.ro: Ce presupunea un cvartal de locuințe în anii ’50?
Răzvan Voinea, istoric: “După anul 1945, regimul comunist a experimentat foarte multe direcții în politica această de locuire, în încercarea de a construi cât mai mult, cât mai bine, pentru un număr cât mai mare de locuitori. De aceea, s-a renunțat la acea parcelare clasică din perioada interbelică în care iei terenul, îl împarți în suprafețe egale, construiești locuințe și, eventual, mai ridici alături o școală, o biserică, un parc. Au renunțat la această logică în favoarea unor blocuri care au drept numitor comun o curte interioară, cu cele patru blocuri care se deschid către ea, blocurile având 3, maximum 4 etaje. La parter se fac magazine alimentare, mercerie ș.a.m.d și înăuntru este acel parc al cvartalului”.
Cvartalul din Panduri, imobil monumental cu aspect de garnizoană
B365.ro: Să luăm drept exemplu cvartalul de locuințe din Panduri (lângă Academia Militară, fosta Școală de Război, inaugurată în anul 1937 de Regele Carol al II-lea). Un imobil monumental cu aspect de garnizoană, din cărămidă roșie aparentă, care avea, pe vremuri, o gheretă pentru milițian.
Răzvan Voinea, istoric: “Paradoxal, cvartalul din Panduri se înscrie pe lista celor mai reușite proiecte din anii ’50 marcate de influența arhitecturii staliniste. Într-un articol din Revista Arhitectura din anul 1957, semnat de proiectanții cvartalului, se amintește de “grija deosebită ce o poartă Partidul și Guvernul nostru pentru asigurarea unor condiții cât mai bune de cazare a unui număr cât mai mare de oameni ai muncii”. A fost construit la inițiativa Ministerului Forțelor Armate, pentru a găzdui personalul militar. Cvartalul are peste 200 de apartamente și aproape 250 de camere pentru celibatari și ocupă o suprafață de teren de 2.5 ha”.
Printre consultanții din partea C.S.A.C s-au numărat prof. arh. Horia Maicu și prof. arh. Octav Doicescu, nume mari ale arhitecturii românești încă din anii ’30”
Răzvan Voinea, istoric: “Dintre cele patru corpuri, trei aveau patru etaje și ce-al patrulea, cinci etaje. Important de menționat, înălțimea a fost stabilită în conformitate cu imobilele care străjuiesc Academia Militară (construite în 1940), iar alinierea fațadelor spre Șoseaua Panduri s-a făcut la milimetru. Proiectarea i-a revenit unei echipe conduse de arh. Ion Novițchi care, după lungi consultări cu Comitetul de Stat pentru Arhitectură și Construcții (C.S.A.C), a început desenarea planurilor și procesul de avizare, în anul 1952. Printre consultanți, cei mai de seamă din partea C.S.A.C s-au numărat prof. arh. Horia Maicu și prof. arh. Octav Doicescu, nume mari ale arhitecturii românești încă din anii ’30”.
“S-a căutat a se crea un aspect plastic armonios al fațadelor, ținându-se seama de proporția volumelor și elementelor arhitectonice ale fațadelor, de asemenea s-a urmărit a se obține o unitate legată și armonioasă, în care să se afirme un ritm mai larg la fațadă, căreia să-i fie subordonate elementele mici, astfel ca fațadele să prezinte un caracter deschis și optimist”, sursa “Un cvartal de locuințe în București”, Arhitectura R.P.R, 9/1957, pagina 4. Arhivele PMB, anul 1954.
Terasele blocurilor din cvartalul Panduri „oferă un spațiu foarte plăcut pentru plajă, odihnă și agrement”
Pentru Cvartalul din Panduri au fost proiectate bucătării, un “colț roșu” (dedicat informării, cărților și revistelor de propagandă), săli de lectură-bibliotecă, încăperi pentru lenjerie (curată și murdară), încăperi pentru izolarea preventivă a bolnavilor, locuințe pentru administratori, oficiu poștal, sucursala CEC și centrală telefonică.
“În centrul curții se găsește o fântână arteziană și un bazin de apă, elemente care, împreună cu spațiile verzi, terenul de joc pentru copii, băncile și alte elemente decorative, completează plăcut incinta din interiorul cvartalului în suprafață de 7.500 de mp. De jur împrejurul cvartalului, blocurile fiind retrase de la trotuarul străzii cu 5, respectiv 10 metri, s-au creat fâșii verzi. Terasele blocurilor oferă un spațiu foarte plăcut pentru plajă, odihnă și agrement”, sursa “Un cvartal de locuințe în București”, Arhitectura R.P.R, 9/1957, pagina 4. Arhivele PMB, anul 1954.
“Deși cvartalele sunt construite în plin regim stalinist, ideile lor de realizare au apărut în Europa încă de la 1900”
Răzvan Voinea, istoric: “Deși cvartalele sunt construite în plin regim stalinist, ideile lor de realizare au apărut în Europa încă de prin 1900, au fost preluate de către sovietici și pe această filieră au ajuns și în România. Nu le regăsim însă doar în țările foste comuniste. Cvartale de acest tip sunt peste tot în lume, pentru că ideile lor s-au născut dintr-un urbanism de secol XX”.
“Apartamentele au suprafețe destul de generoase. În cvartalul din Drumul Sării, de pildă, un apartament cu 2 camere are 60 de mp utili”
B365.ro: “Cum sunt locuințele din cvartalul din Panduri?
Răzvan Voinea, istoric: “Sunt de mai multe tipuri; în Panduri sunt apartamente de două sau trei camere și multe garsoniere pentru celibatari, chiar așa se numesc “camere pentru celibatari”, fiind construite pentru Armată. În general, au o suprafață destul de generoasă. Dau un exemplu, în Drumul Sării se află unul dintre aceste cvartale la intersecția Drumul Sării cu 13 Septembrie. Un apartament acolo cu 2 camere are 60 de mp utili și 70 de mp cu totul. Ulterior, s-au făcut apartamente de 2 camere mai mici de atât. Camerele sunt destul de înalte, mai înalte decât cele care s-au construit ulterior, în anii ’60, și cu care suntem noi obișnuiți. Încălzirea se făcea cu sobe, inițial pe lemne, după aceea s-a trecut la gaz, însă unele dintre ele păstrează chiar și azi sobele vechi din anii ’50”.
Răzvan Voinea, istoric: “Cât despre arhitectură, întâlnim elemente foarte interesante. Este un realism socialist al anilor ’50 promovat în URSS încă din anii ’30, dar un realism socialist cu acele fațade, cu ornamente care fac trimiteri la un stil clasicist, cu coloane. Sunt clădiri foarte maiestuoase, monumentale. Există acele arcade la blocurile din Bucureștii Noi de lângă Teatrul Masca, fost “Înfrățirea dintre popoare”, arcade prin care se intră în curtea interioară a cvartalului. Acolo găsim multe elemente specifice arhitecturii clasiciste care au fost preluate de sovietici”.
“Cvartalele pleacă de la dictonul stalinist “Dreptul la coloane al poporului sovietic”
B365.ro: Încercau să înnobileze cu aceste elemente de arhitectură clasică un regim politic în fapt dur, stalinist?
Răzvan Voinea, istoric: “Cvartalele pleacă de la acel dicton stalinist “Dreptul la coloane al poporului sovietic”, o încercare de a oferi o bună arhitectură maselor, clasei muncitoare. De aceea regăsim această monumentalitate. În accepțiunea sovieticilor și a comuniștilor români, poporul trebuia să stea în palate de care până atunci se bucura doar burghezia”.
“Apartamentele din cvartale se cumpără foarte greu; moștenitorii lor nu le vând pentru că sunt de o calitate foarte, foarte bună”
B365.ro: Ce a presupus această cercetare? Îmi imaginez că a fost o muncă uriașă.
Răzvan Voinea, istoric: “Mă bucur că întrebați, pentru că de obicei toată lumea se uită la rezultatul final. Ce am încercat noi să aducem în plus-față de tot ce s-a scris despre arhitectura stalinistă este faptul că în cercetarea de arhive am găsit aproape toate autorizațiile de construire și vedem tot acel memoriu justificativ, de la cât costă fiecare cui până la cât costă nu știu ce ornament. Am aflat cui se adresau aceste ansambluri, care erau tehnicile de construire ale anilor ’50, când se trece de la cărămidă la prefabricate. Am făcut o cercetare extinsă în presa vremii, am luat la rând Scânteia, Munca, Universul, Informația Bucureștiului etc. Am văzut cum sunt prezentate în presa vremii aceste proiecte și am vorbit cu locuitorii acestor cvartale”.
“Absolut fiecare cvatal are suficient spațiu verde, acces la școli, grădinițe, principii de urbanism care astăzi au fost uitate”
Răzvan Voinea, istoric: “Cercetarea nu este încheiată, însă din ce ne-au spus oamenii, vorbim despre o continuitate a locuirii. Cei care au moștenit un apartament în cvartal de la părinți sau bunici, în general nu l-au înstrăinat. Acolo, apartamentele se cumpără foarte greu, copiii nu le vând pentru că sunt de o calitate foarte, foarte bună, o calitate atât a clădirii, cât și a locuirii în sine. Acolo importantă este locuirea la comun, nu doar locuința. Vorbim de tot acest proces care înseamnă acces ușor la o școală, la o grădiniță. De exemplu, în Drumul Sării au construit un cinematograf vis a vis de acest cvartal. Vorbim de parcuri, de spațiu verde, absolut toate au spațiu verde suficient. Sunt principii care au fost uitate apoi, iar în prezent știm prea bine cum se construiește. Tocmai de aceea, am vorbit cu cei care stau acolo despre calitatea locuirii. Majoritatea aprobă că sunt foarte atașați de locuirea în aceste cvartale”.
„Apartamentele ajungeau la cei bine racordați la structura de partid, la cei din Armată, la cei din Ministerul de Interne, cum este cvartalul din Olteniței”
B365.ro: Cine primea repartiție în cvartal? Îmi închipui că nu orice om al muncii avea acces în anii ’50 la o astfel de locuință.
Răzvan Voinea, istoric: “Din păcate, și comuniștii au avut aceleași caracteristici cu cei care făceau politici de locuire în anii ’30, ’40. Spuneau că ei construiesc pentru mase, pentru muncitorul de rând și, de fapt, apartamentele ajungeau la cei bine racordați la structura de partid, la cei din Armată, la cei din Ministerul de Interne, cum este cvartalul din Olteniței. Locuințele sunt dedicate birocrației de stat, de obicei. Din informațiile pe care le avem ne dăm seama câte apartamente au fost construite, câte s-au dus la oameni apropiați regimului sau nu, însă cercetarea este încă în desfășurare”.
“Foarte mulți pun o linie roșie între regimul capitalist, democratic, monarhic de până în 1948 și cel de după venirea rușilor”
B365.ro: Cum a venit ideea acestui proiect “Cvartal – Patrimoniul Cultural al Cartierelor din București”?
Răzvan Voinea, istoric: “De fapt, este continuare proiectului dedicat parcelărilor Societății Comunale pentru Locuințe Ieftine. După ce am început cu această documentare extensivă de la 1900 până în 1948, parcă nu puteam să ne oprim în sensul cronologic al anului 1948; muream de curiozitate să vedem ce se întâmplă în anii ’50”. Multe dintre proiectele anilor ’50 sunt continuări ale parcelărilor din anii ’30 ’40. Foarte mulți văd această linie roșie între regimul capitalist, democratic, monarhic de până în 1948 și cel de după venirea rușilor și instaurarea comunismului. Însă, noi am observat foarte multe continuități, aici mă refer chiar la persoanele care făceau parte din diversele structuri ale statului, la cei din administrație, la arhitecți sau la proiecte în sine. Ne-am propus să vedem cum abordează noua putere problema parcelărilor și am descoperit proiecte foarte diverse începute în anii ’50. Noi, cei din anul 2023, când ne uităm la comunism îl vedem ca pe un monolit cu un discurs în care totul era la fel. Ori, cel puțin din punct de vedere arhitectural, cvartalele ridicate în anii ’50 infirmă total această ipoteză. Sunt foarte multe direcții în care se duc ca să rezolve problema locuirii, una dintre ele fiind aceste cvartale”.
„Arhitectura aceasta diferită de orice exista în România atunci făcea parte dintr-un statement al regimului stalinist„
B365. ro: Cvartalele “cu coloane pentru popor “ reprezintă și un fel de statement politic al regimului comunist-stalinist din anii ’50?
Răzvan Voinea, istoric: “Cu siguranță că da, din toate punctele de vedere. Arhitectura aceasta, diferită de orice exista în România atunci, făcea parte dintr-un statement. Analizând critic cvartalele, observăm că, atâta timp cât distribuirea locuințelor a fost instrumentată politic, s-au făcut aceleași greșeli pe care le-au făcut cei de dinainte, din anii ’20 ’30 și, de aceea, le mai scade din valoare”.
„Proiectul are ca misiune redarea către locuitori a informațiilor esențiale despre istoria locuințelor și a cartierelor în care aceștia trăiesc”
“Proiectul CVARTAL este o componentă dintr-un plan mai amplu de comunicare directă între mediul academic și locuitorii orașului pe care Dash Film și Asociația Studio Zona l-au demarat în urmă cu trei ani. Acest plan are ca misiune redarea către locuitori a informațiilor esențiale despre istoria locuințelor și a cartierelor în care aceștia trăiesc și prelurea de la aceștia a cât mai multor date pentru a completa istoria din arhive. Primele etape ale acestei colaborări au avut ca rezultat serialul online „Dincolo de Centru. Jurnalul unei Societăți” și aplicația de realitate augmentată pARcelări3.0 |steaua”, se spune în prezentarea demersului.
Parte din programul pentru „Consolidarea antreprenoriatului cultural și Dezvoltarea audienței și a publicului” finanțat prin Granturile SEE și Norvegiene 2014-2021, proiectul „Cvartal – Patrimoniul Cultural al Cartierelor din București” beneficiază de un grant în valoare de 979.288 RON / 198.761,45 EUR. Proiectul va fi implementat în București, pe parcursul a 18 luni, în perioada Noiembrie 2022 – Aprilie 2024.
Sursă articol & interviu: B365.ro